Ascultarea vocii interioare: Calea către autenticitate și conexiune

Intuitia mea (sau vocea mea interioara autentica – cum o numesc eu) ma ajuta sa nu ma mai las inselata de aparente. Sa caut mereu dincolo. Pentru ca nimic nu este ceea ce pare. Si, dintr-o anumita persepectiva, este firesc sa fie asa, pentru ca esenta a ceea ce noi suntem este infinita si nu poate incapea in sabloane. De aceea, tot ceea ce putem vedea cu ochii nostrii biologici si intelege cu mintea, sunt aspecte diverse ale acestei esente care suntem.

Dincolo de aparente vedem doar cu inima.

Asta daca suntem conectati cu inima noastra. Daca ne dam voie sa o auzim. Sa o urmam.

Daca stim sa facem diferenta intre vocea inimii noastre, sau vocea interioara autentica, cum o mai numesc eu, si celelalte voci, care ne perturba gandirea, simtirea si judecata limpede si clara, asupra lucrurilor.

Traim intr-o lume in care deconectarea de inima noastra este o provocare mare. La tot pasul sunt tot felul de lucruri, care mai de care mai tentante, care ne atrag, tot mai mult, in afara noastra.

Insa pretul pe care il platesti cand stai, prea mult, cu atentia si prezenta ta, in afara ta, este uitarea. Uitarea de tine. Deconectarea de tine si de sufletul tau. Ratacirea.

In aceasta lume, avem nevoie de puterea noastra interioara, de a ramane centrati si ancorati in realitate. De aceea e important sa ne intoarcem la radacini si sa ramanem, bine ancorati, in cine suntem.

Caci atunci cand nu mai stim cine suntem, nu mai avem nici cine deveni.

Nu putem construi pe gol decat iluzii.

Iar o barca care nu are un mal, unde sa isi traga sufletul, va rataci in larg si va ajunge, la un moment dat, sa se invarte in cerc.

Parca, uneori, asa ne simtim si noi. Ca o barca fara mal. De multe ori, recunoastem cu greu senzatia, simtim acest gol interior ca pe o durere mare, ori ca pe o teama, ori ca pe o deznadejde, ori ca pe o furie puternica, ori ajungem sa nu mai simtim nimic, si cumva, de undeva, suntem indrumati, tot de sufletul nostru, sa cautam ajutor.

Si asa ajungem la terapie sau, prin alte cai, reusim cumva sa ne intoarcem, din nou, la noi.

Din proprie experienta, iti spun, sa nu astepti sa treaca prea mult timp. Caci cu cat te vei departa, mai mult, de tine, de intuitia ta, de vocea ta, cu atat iti va fi mai greu sa te reintorci, iar investitia ta, de timp si bani, va creste pe masura.

De multe ori amanam si amanam lucrul cu sufletul nostru, ne gasim o multime de scuze, pana cand nu mai putem. Insa exista si posibilitatea ca uneori sa fie prea tarziu. Si atunci sa amanam pentru totdeauna o viata mai buna pentru noi, viata care ne este menita si care ne asteapta sa o primim.

Dar pentru a avea o viata mai buna este nevoie sa facem si noi ceva.

Si acest ceva nu poate sa il faca nimeni in locul nostru. Acest prim pas, de a nu mai amana, de a iesi din victimizare, si de a gasi solutii la orice provocare care te impiedica sa iti faci munca personala cu sufletul tau.

Nu exista pret, in bani fizici, pe care noi ii cunoastem aici, pe pamant, care sa plateasca, cu adevarat munca de suflet facuta asumat, profesionist, sincer si responsabil.

Munca de suflet este una profunda, care necesita responsabilitate si dedicare, si ale caror efecte trec dincolo de spatiu si timp. Daca noi am constientiza asta, am intelege de ce, munca asumata si la un nivel profesionist a terapeutilor, care isi fac treaba foarte bine, este nepretuita.

Noi nu lucram doar cu noi. Munca de suflet este pentru toate generatiile care traiesc in noi si care se vor naste din noi. De aceea este nepretuita.

Si de aceea nu am venit cu totii, cu adevarat, cu aceasta misiune specifica, de a lucra cu sufletul nostru si al celorlalti, de la nivelul acesta ca si menire spirituala, in aceasta viata.

Pentru ca dincolo de cunoasterea necesara este nevoie de multe alte calitati de suflet, calitati spirituale si umane, o anumita maturitate spirituala cladita din experiente de viata si din multe alte vieti, pe care este nevoie sa o aiba un suflet, menit sa lucreze cu sine cat si cu alte suflete. Si de multa sustinere spirituala din spate.

Sustinere spirituala din spate avem cu totii. Insa fiecare beneficiem de ea in functie de deschiderea inimii noastre si de curatenia si puritatea comunicarii dintre noi si Divinitate.

Si pentru ca incepusem de la ideea ca nimic nu este ceea ce pare, alegeti cu inima atat terapeutul cu care rezonati, cat si toate alegerile de suflet, si nu numai, pe care le faceti in viata voastra. Iar daca va surprindeti ca amanati munca cu sufletul vostru, intrebati-va sincer de ce? Si cautati dincolo de raspunsurile logice ale mintii voastre.

Dati-va voie sa priviti la lumea asta cu inima si veti gasi suflet si viata in tot ce faceti.

Multa iubire si blandete inspre voi toti.